Socul francez: lumea se intreaba cum a fost posibil

"Franta se simte dezonorata" Peste 100.000 de persoane, printre care zeci de mii de liceeni si de studenti, au manifestat, in multe orase din Franta, in semn de protest fata de prezenta lui Le Pen in turul al doilea al alegerilor prezidentiale. La Paris au izbucnit incidente violente intre manifestanti si fortele de ordine in Place de la Bastille. Au fost aruncate cocteiluri Molotov si grenade lacrimogene si au fost avariate unele masini, dar nu s-au semnalat raniti. La Marsilia, al doilea oras ca marime din Franta, unde partidul lui Le Pen a iesit pe primul loc, cu 23 la suta din voturi, intre 1.000 si 2.000 de liceeni si studenti au manifestat luni la pranz pe strazile orasului, fiind urmati, spre sfarsitul zilei, de 3.500 de manifestanti, potrivit politiei. In circa 20 de orase, s-au desfasurat demonstratii spontane, manifestantii strigand: "Le Pen esti terminat, tinerii au iesit in strada" si "Jos FN, cu F de la fascist si. de la nazist". Pe pancarte arborate se puteau citi inscriptii ca "Mi-e rusine ca sunt francez si "Franta se simte dezonorata". BBC Nu este cazul de panica: in turul al doilea Chirac va obtine 80 la suta, iar Le Pen doar 20 la sutaAnalizand sansele celor doi candidati ramasi in cursa prezidentiala, Chirac si Le Pen, comentatorul BBC pentru afacerile europene William Horsley, afirma, intre altele: Este adevarat ca Le Pen a obtinut un procent de voturi - cu putin sub 17 la suta - mai mare decat oricand, dar, chiar daca va castiga procentajul de 2,4 la suta promis de adeptii rivalului sau de extrema-dreapta, Bruno Megret, totalul sprijinului de care va dispune in turul al doilea se va situa in preajma lui 20 la suta. Eventual ar putea depasi cu putin acest procentaj, dar sansele ca sa castige al doilea tur sunt infinitezimale. Analiza la rece a procentajelor indica in modul cel mai categoric: Nu este cazul de panica! Potrivit unui sondaj in legatura cu intentiile de vot, 80 la suta din alegatori se vor pronunta in favoarea lui Chirac si 20 la suta vor opta pentru Le Pen. Conform unui alt sondaj, sansele sunt de 78 la suta fata de 22 la suta. Este adevarat, alegatorii francezi nu par a fi fost sinceri in legatura cu simpatiile lor fata de extrema dreapta in sondajele care au precedat primul tur de scrutin. Al doilea tur insa este cu totul diferit de primul. Nu exista alti candidati care sa duca la imprastierea voturilor. Pe de alta parte, toate partidele importante, inclusiv socialistii, comunistii, verzii, si-au indemnat adeptii sa voteze in favoarea lui Chirac pentru a bloca calea lui Le Pen. Barbati si femei de toate varstele au demonstrat pe strazi pentru a-si exprima oroarea fata de rezultatele primului tur si solidaritatea lor cu Chirac. Chiar si in aceste conditii insa, Le Pen este hotarat sa nu-i faca viata prea usoara adversarului sau. El pretinde ca este purtatorul de cuvant al dezamagirii si dezgustului francezului de rand fata de "establishment-ul poltic". Liderul frontului national numeste marile partide "banda celor patru", referindu-se la Adunarea pentru Republica a lui Chirac, si cealalta formatie de centru-dreapta Uniunea pentru Democratia Franceza, precum si la gruparile de stanga, socialistii si comunistii. El il acuza pe Chirac ca este "un mincinos si un hot", insulte respinse cu dispret de adeptii lui Chirac, dar care indica un punct vulnerabil in armura acestuia. Intr-adevar, Chirac este invinuit de implicare in mai multe scandaluri de coruptie, dar, invocand imunitatea prezidentiala, a refuzat sa raspunda convocarilor in fata justitiei. In caz ca ar pierde alegerile, ar trebui insa sa raspunda pentru acuzatiile ce i se aduc ca toti ceilalti cetateni. Le Pen, vorbeste in numele multora din concetatenii sai atunci cand invoca temerile acestora fata de imigranti si fata de amenintarile pe care le ridica la adresa locurilor de munca ale francezilor. Probabil ca el nu are dreptate, dar Chirac a gresit refuzand sa-i dea o replica ferma in aceasta directie. Le Pen va incerca sa isi atraga voturile multora dintre alegatorii de dreapta si chiar de stanga, care se simt exclusi sau marginalizati din punct de vedere social datorita somajului, imigratiei si violentelor. El va repeta chemarea sa din primul tur: "Nu va fie teama sa visati. Voi, cei de la marginea societatii, voi cei exclusi... voi mineri, otelari, muncitori din toate acele intreprinderi ruinate de euroglobalizare". Prin asemenea apeluri demagogice va reusi, poate, sa mai smulga cateva procente, dar in nici un caz nu-i va periclita pozitiile lui Chirac, conchide comentatorul. "Ascensiunea extremismului, expresia prapastiei dintre bogati si saraci"Comisarul pentru drepturile omului din partea Consiliului Europei, spaniolul Alvaro Gil-Robles, a declarat, marti, la Strasbourg, ca ascensiunea extremismului in democratiile europene constituie sanctiunea pentru o "Europa lipsita de solidaritate". "Suntem pe cale de a construi o Europa foarte nesolidara, cu bogati mai bogati si cu saraci care saracesc", a spus acesta. "O adevarata democratie cere ca fiecare cetatean sa poata trai in libertate, demnitate, cu drepturi egale, un loc de munca, un adapost si in respectul diferentelor culturale", a mai declarat Gil-Robles. "Respectul reciproc este un principiu esential pentru intreaga Europa", a adaugat el. "Dar trebuie ca acum sa lucram concret, pentru a pune aceste principii in practica". Secretarul general al Consiliului Europei, social-democratul austriac Walter Schwimmer, a evocat, la randul sau, "socul si profunda deceptie" pe care rezultatul prezidentialelor franceze l-a cauzat intregii Europe. "Dar intr-o democratie, trebuie tinut cont de vot si trase concluziile ce se cuvin", a spus el. "Socul poate fi pozitiv, daca dreapta si stanga care respecta principiile democratice trag concluziile care trebuie si reformeaza sistemul politic", a adaugat el. France Presse: "Fratii" lui Le Pen, de la Jorg Haider la Vadim TudorAgentia France Presse a transmis urmatoarea lista a emulilor lui Le Pen, atat in vechile tari ale Uniunii Europene, cat si in noile democratii est-europene, incepand cu Jorg Haider in Austria si terminand cu Vadim Tudor in Romania. Jorg Haider Extrema dreapta din Austria a venit acum doi ani la putere impreuna cu conservatorii, exponentul ei fiind Jorg Haider, populist dotat cu un veritabil talent de orator. Nascut in 1950 dintr-un tata membru al Partidului National-Socialist, a fost ales presedinte al dreptei nationaliste in 1986. In mai 2000, a abandonat aceasta functie, dupa ce a renuntat sa intre in guvernul de coalitie "bleu-negru", sub presiunea Uniunii Europene. Cariera sa a fost marcata de derapaje verbale, ca cele din 1995, cand a afirmat ca "trebuie onorat" Waffen-SS. Critica cu regularitate, cu accente xenofobe, politica de imigratie a guvernului, moneda unica euro si extinderea Europei spre Est. Umberto BossiLiderul fondator al Ligii Nordului, miscare populista si xenofoba, este aliatul imprevizibil si jenant al lui Silvio Berlusconi, fiind ministru al reformelor si descentralizarii in cabinetul acestuia. Reales la inceputul lui martie secretar general al Ligii, si-a radicalizat pozitia pentru a incerca sa stavileasca pierderea de influenta a miscarii sale, in scadere de la 10,1% din voturi in 1996, la 3,2% in cursul alegerilor legislative din mai 2001. Medic ratat, fost profesor de electronica, l-a pus in incurcatura in mai multe randuri pe Berlusconi prin declaratiile sale impotriva imigratiei si a Europei, cele doua "oi negre" favorite, si prin atacurile impotriva sindicatelor. Pim FortuynLiderul populist olandez Pim Fortuyn, care a surprins Olanda obtinand un important succes la alegerile municipale din martie, este un dandy care isi revendica cu mandrie homosexualitatea si care isi presara discursul cu replici anti-imigratie. Gruparea sa a obtinut la 7 martie mai mult de o treime din locurile in consiliul municipal Rotterdam, devenind primul partid al orasului portuar. Nascut in 1948 intr-o familie catolica conservatoare, acest profesor de sociologie a solicitat suprimarea primului articol al Constitutiei, care interzice discriminarea, si si-a rezumat politica de imigratie la o formula soc: "Olanda da pe dinafara". In timp ce majoritarea politicienilor fac parada cu stilul unei vieti modeste, Pim Fortuyn se afiseaza cu automobilul sau de lux cu sofer si se lauda cu croitorul sau personal. Filip DewinterLa 40 de ani, Filip Dewinter, lider charismatic al partidului de extrema dreapta flamand, Vlaams Blok, viseaza sa devina "bourmestre" (primar) al Anvers in 2006 si sa cucereasca Flandra. Originar din Bruges, casatorit si tata a trei fete, a devenit in 1987 cel mai tanar deputat federal ales vreodata in Belgia. Scriind in 1989 o mica lucrare intitulata "Eigen Vilk Eerst" (Poporul nostru mai intai), el a reaxat ideologic partidul sau in jurul temei imigratiei, formatiunea aparand pana in acel moment mai ales independenta Flandrei. A facut din Vlaams Blok principalul partid din Anvers, cel de-al doilea oras ca marime al tarii, ceea ce i-a permis atingerea scorului de 33% in cursul alegerilor municipale din octombrie 2000. La alegerile legislative din 1999 a castigat 15,5% din sufragii in Flandra. Pia KjaersgaardPartidul Poporului Danez (PPD, extrema dreapta) este condus de o "Doamna de fier", Pia Kjaersgaard, care a catapultat in noiembrie 2001 aceasta formatiune, creata in 1995, pe locul trei al esichierului politic din Parlament, cu 12% din voturi si 22 de locuri din cele 179. Devenita partenera guvernului liberal-conservator minoritar, si-a impus politica ultra-restrictiva in materie de imigratie si a denuntat cu virulenta "lipsa de securitate" a cetateanului de rand. "Strainii constituie marea problema a istoriei Danemarcei", spune aceasta asistenta medicala in varsta de 54 de ani. Corneliu Vadim Tudor Liderul extremei drepte romane, senatorul Corneliu Vadim Tudor este un tribun deschis xenofob si antisemit, care a facut din partidul sau, Romania Mare, cea de-a doua forta politica a tarii in cursul alegerilor prezidentiale din 2000. Acest sociolog in varsta de 52 de ani, cantaret de curte al fostului dictator comunist Nicolae Ceausescu, sustine ca "lupta impotriva transformarii Romaniei intr-o colonie straina". Tintele sale preferate sunt evreii, considerati drept "sursa tuturor relelor", minoritatea ungara si tiganii, pe care proiecteaza sa ii inchida in "ghetouri". Din ce in ce mai izolat pe scena politica, continua totusi sa beneficieze de o cota de popularitate ridicata (intre 15% si 17%, conform sondajelor) in randul electoratului.